Hipertensiunea arterială continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică, în România fiind principala cauză de mortalitate prin boli cardiovasculare (62%), acestea din urmă determinând cele mai multe decese din țara noastră (57%).
Hipertensiunea arterială, supranumită „ucigașul tăcut”, se instalează de cele mai multe ori fără simptome, evoluează în tăcere și duce la urmări severe: insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, infarct de miocard, insuficiență renală etc.
„Deși practic toți românii au auzit de hipertensiune, vedem printr-un studiu recent că un procent semnificativ ignoră și nu respectă aspecte esențiale pentru menținerea sub control a valorilor tensionale: măsurarea periodică a tensiunii arteriale chiar și în absența unor semne sau simptome, urmarea întocmai a tratamentului prescris. Astfel, sunt adesea zădărnicite eforturile de prevenire a urmărilor cardiovasculare fatale sau invalidante ale hipertensiunii arteriale”, atrage atenția Profesorul Universitar Bogdan Alexandru Popescu, Președintele Societății Române de Cardiologie.
Controlul valorilor tensionale se menține optim printr-un regim de viață echilibrat și un tratament antihipertensiv stabilit de către medic potrivit profilului fiecărui pacient, în condițiile respectării întocmai a acestui tratament de către pacient și monitorizării regulate a valorilor tensionale, așa cum a recomandat medicul.
Cum se măsoară corect tensiunea arterială
Alegerea dispozitivului:
-ghidurile recomandă folosirea unui tensiometru de braț și nu cel pentru încheietura mâinii. Măsurarea trebuie să se facă cât mai aproape de inimă, pentru o înregistrare corectă a valorilor tensionale.
Pregătirea pentru măsurarea tensiunii:
-atmosferă liniştită, fără stres, cel puţin cinci minute înainte de măsurarea tensiunii arteriale;
-cameră bine încălzită cu o temperatură potrivită;
-nu se consumă cafea şi nu se fumează cu 30 de minute înainte de măsurarea tensiunii;
-nu se folosesc substanţe sau medicamente care pot creşte tensiunea arterială (antiinflamatoare, picături în nas contra răcelii);
-nu se poartă haine strânse pe braţ/antebraţ, se ridică manșeta cămășii sau se îndepărtează cămașa pe timpul măsurătorii, astfel încât brațul la care se face măsurătoarea să nu fie strâns de haine;
-este recomandat repaus cu cel puţin cinci minute anterior măsurătorii;
-nu se vorbește înainte şi/sau în timpul măsurătorii;
-nu se mișcă mâna sau degetele și nu contractă mușchii brațului pe parcursul efectuării unei măsurători;
-se va merge la toaletă înainte de măsurarea tensiunii arteriale.
Postura:
-aşezat, cu spatele bine sprijinit şi cu braţul sprijinit la nivelul inimii;
-picioarele trebuie să atingă podeaua şi să nu fie încrucişate;
-brațul este sprijinit pe masă și situat la nivelul inimii;
-marginea inferioară a manșetei se va poziționa cu doi-trei cm mai sus de plica cotului.
Recomandări pentru măsurare:
-iniţial se va măsura tensiunea la ambele braţe pentru a se identifica dacă există diferențe între măsurători;
-ulterior tensiunea se va măsura la braţul cu valoarea cea mai mare;
-dispozitivul de automăsurare prezintă două valori în mmHG – mm coloană de mercur (ex. 138 si 89); valoarea mai mare se numește tensiune arterială sistolică și valoarea mai mică se numește tensiune arterială diastolică;
-pentru monitorizarea tensiunii arteriale (control TA la domiciliu) se vor efectua două măsurători, la distanţă de unu-trei minute, dimineaţa la trezire, şi seara, la culcare
-valorile astfel obţinute să vor nota într-un tabel;
-înainte de vizita la medic se recomandă măsurarea valorilor tensionale dimineața și seara, timp de șapte zile și notarea acestor valori într-un tabel.
În cadrul campaniei de informare „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!” derulate de către Societatea Română de Cardiologie, medicii cardiologi atrag atenția asupra unor convingeri greșite care zădărnicesc eforturile de reducere a mortalității și invalidității prin boli cardiovasculare în țara noastră.
