Cum ne împrietenim cu un sistem nervos rebel.
În general, orice disfuncție a organismului este privită ca fiind ceva ce trebuie degrabă tratat și reparat. În ziua de azi, mai nimeni nu stă să îndure o durere de cap fără să ia o pastilă, să accepte constipația fără un laxativ sau insomnia fără somnifer. Și totuși, aceste probleme nu dispar cu o pilulă luată zilnic, dimpotrivă, tot cea ce facem este să suprimăm un simptom prin care corpul încearcă să ne comunice ceva – pe scurt, îl reducem forțat la tăcere – în timp ce, probabil, îl mai și facem dependent de o substanță fără de care ne e din ce în ce mai greu. Medicația, cu siguranță, își are rolul ei, în cazul unui episod de boală, mai ales. Dar a lua pastile, de orice tip, pe termen lung și ca stil de viață – pentru îmbunătățirea funcțiilor de bază precum digestia, tranzitul intestinal sau somnul – nu reprezintă cea mai bună alegere. În timp, ajungem să creăm dependențe inutile iar corpul să ne dea din ce în ce mai des de furcă, fără să putem să-l înțelegem sau să-l ajutăm cu adevărat.
Ce ne comunică insomnia
Somnul este parte integrantă din viață, chiar dacă anumite păreri informale susțin că ar fi o pierdere de timp. Ceea ce incorect este privit ca o stare de inactivitate și lipsă de productivitate este de fapt un proces complex de reparare, de detoxifiere și eliminare celulară, fără de care organele și sistemele pe care acestea le alcătuiesc ar suferi dereglări și avarii. Ca dovadă, după câteva nopți nedormite la rând orice om experiementează stări fizice și psihice severe, printre care migrene, lipsă de concentare sau chiar halucinații. Deprivarea de somn afectează în primă fază activitatea celulei nervoase, iar cele mai grave simptome apar exact la nivelul sistemului nervos, care supervizează toate celelalte procese interne, de la cel cognitiv la cel motor. E drept că fiecare dintre noi avem nevoi diferite – majoritatea necesită undeva între 7 și 9 ore pe noapte, în timp ce o minoritate se simte bine cu 5-6 ore, iar unii chiar cu 10-12 ore. Însă greutatea sau neputința de a adormi este explicată unanim prin deficitul de melatonină secretat de glanda pineală, pe de o parte, și de dificultatea sistemului nervos parasimpatic de a se relaxa, pe de alta. De altfel, melatonina este hormonul responsabil de destresare și relaxare profundă, fiind „opusul” cortizolului, cel care dă tonul trezirii și dinamismului de peste zi. Reiese, așadar, că atunci când avem insomnii, ceasul biologic nu se mai comută automat pe starea naturală de pauză și odihnă, ci rămâne blocat pe modul activ. Nu întâmplător, insomnia apare cel mai adesea când traversăm perioade stresante – stresul fiind producător de cortizol –, fie că le identificăm și recunoaștem ca atare sau nu.
Tulburări de somn și alte manifestări
„Stresul” este acest concept abstract în cârca căruia se pun mai toate relele care se întâmplă corpului, mai ales atunci când nu avem la îndemână o justificare mai bună. Când investigațiile medicale și analizele de sânge nu găsesc cauza problemelor, „stresul” e ca și jokerul din pachetul de cărți: poate apărea, înlocui și rezolva ecuația într-un final. Și chiar și departe de a fi un răspuns mulțumitor – mai degrabă ne enervează când într-o problemă de acest gen nu putem pune degetul pe I – totuși trebuie să luăm în calcul că stresul vine în multe forme și nuanțe, la fel cum o face și insomnia.
Uneori este neputința de a adormi – te bagi în pat și observi cum trec minutele și orele fără să-ți fi pierdut șirul conștient, te întorci de pe o parte pe alta și te gândești cu groază, iar uneori chiar constați, că afară se crapă de ziuă și tu n-ai apucat nici măcar o oră de somn. Alteori, te duci în pat și chiar adormi fără probleme, în schimb la două-patru ore după te trezești brusc – pur și simplu sau pentru că ai nevoie să faci un drum la toaletă – și nu reușești să mai adormi la loc, timp de alte două-patru ore. De aceea, sfatul pe care cei care nu experimentează probleme cu somnul îl dau insomniacilor – „ordonează-ți programul și mergi mai devreme la culcare” – este, de cele mai multe ori, irelevant. Insomnia nu are legătură cu faptul că nu îți acorzi timp suficient pentru somn, ci cu faptul că pe durata nopții, atunci când este momentul și vrei să dormi, nu o poți face. Și este chiar frustrant ca una dintre cele mai de bază și naturale activități pe care le are un om, ție să nu-ți iasă (în timp ce toți ceilalți din jur dorm duși, iar dimineața se uită ciudat la tine când le spui că n-ai închis un ochi).
Ce rămâne de făcut INTERTITLU
Atunci când problemele de somn își fac loc în viața noastră, cel mai înțelept mod de a le face față este prin toleranță și acceptare de sine. Pare ciudat la prima vedere, însă dacă mergem pe ideea de a ne înțelege corpul și semnalele ce le trimite – insomnia fiind cel mai probabil un simptom al anxietății ascunse sub această formă –, atunci cel mai logic și util lucru de realizat este să primim cu deschidere mesajul. Dacă nu putem ști exact cauza stresului și anxietății, măcar putem recunoaște că ele există în noi. Și în loc să le repudiem: „nu suport ce mi se-ntâmplă!” –, să le negăm: „iau un somnifer și termin cu povestea asta!” sau să ne panicăm „iar se face dimineață și eu n-am reușit să dorm” – este bine să ne punem conștient într-o stare de calm și acceptare. Chiar dacă acolo, în întuneric, între cearșafurile mototolite de la atâta foială, este o reală provocare să-ți oprești gândurile negative, conștientizarea și dorința de a-ți schimba dispoziția creează condițiile de a-ți liniști într-un final sistemul nervos. Concentrarea pe respirație – ca într-o sesiune de meditație nocturnă la orizontală – și pe senzațiile produse de câteva mișcări de auto-masaj – treci cu mâna peste brațe, abdomen sau picioare, în funcție de poziția corpului în pat – sunt două lucruri pe care le poți face pentru a calma sistemul nervos în timpul nopții. Și ca să te asiguri că pornești de la cele mai bune premise pentru somn, ai în vedere ca ultima masă/gustare să se întâmple cu trei-patru ore înainte de a merge la culcare și să te răsfeți cu un ceai de tei sau de lavandă și câteva file de carte (evită suportul electronic, dacă se poate, sau treci ecranul pe lumina caldă de noapte), pentru a încetini hiperactivitatea funcțiilor de peste zi. Iar dacă este să optezi pentru ajutor suplimentar, atunci alege o tabletă inofensivă de melatonină pură în locul oricărui alt somnifer sau sedativ, fie el și unul „natural”.
